Ziceam eu mai jos că îmi plăcu’ orașul și-l luai la pas ca să-l descopăr? Ziceam, cum nu ziceam. Păi nu ziceam eu?

Una dintre zonele periculos de des vizitate ale Bucureștilor este Centrul Vechi. Am călcat de prin anii studenției pe-aici, atunci când zona era plină de magazine tehnico-sanitare, chioșcuri și de-alde gălăgioși localnici bezmetici. Totuși, de la Hanul lui Manuc zona mi se părea senzațională, cu a sa Piață Sfântul Anton, loc în care s-a turnat o parte din filmul Trandafirul Galben. Știai, nu?

Dar ce mi-a trezit interesul și atunci, și acum, a fost Curtea Domnească. Veșnic închisă, visam la descoperirea ei printr-o efracție mică, eventual în schimbul 3. Am tot amânat momentul, iar anul acesta am descoperit că nu mai este nevoie. S-a deschis publicului, iar acum o poți vizita ca un turist veritabil. Venind pe Strada Fanceză, pe lângă Hanul lui Manuc, găsești Curtea Veche.

A fost construită în timpul lui Mircea cel Bătrân la sfârșitul secolului al XIV-lea şi începutul secolului al XV-lea, când se ridica aici o cetăţuie cu rol de apărare împotriva turcilor, construcţie care avea fundaţii și ziduri din cărămidă înconjurate de şanţuri de apărare, și o suprafaţă de aproximativ 200 mp. În timpul lui Vlad Ţepeş, pe locul vechii cetăţi, este ridicată, între anii 1458-1459, pe o suprafaţă mult mai mare, o nouă cetate. Se zice că Țepeș ar fi ridicat-o cu ajutorul meşterilor braşoveni. Curtea Veche avea atunci formă dreptunghiulară și era înălţată din bolovani de râu şi mortar, subsoluri înalte, un parter şi ziduri ce închideau o curte interioară.

 

Tot Ţepeş este cel care o ridică la rang de reşedinţă domnească,  ca o alternativă a celei de la Târgovişte. Succesorul său, Basarab cel Tânăr – poreclit Ţepeluş  – este cel care apelează, din nou, la meşterii braşoveni şi reconstruieşte cetatea Bucureştilor. Conform unor documente, în această perioadă (1477-1482), cetatea trece prin refaceri ample și ajunge la o suprafaţă destul de mare,  astfel că în unele surse este numită Noua Cetate. Deși acum zona vizitabilă este mult mai mică, energia locului te cuprinde. (sursă)

În calitatea mea de @cityinsider, m-aș bucura să aflu cât mai multe legende vii ale orașului. Ești invitat s-o faci și tu, apelând la aplicația Heineken, ajutându-ne reciproc. #OpenYourCity si lasă-ne un pont despre oraș, fie el București, fie altul.

Uite, eu mai las unul: stiai că sub Centrul Vechi sunt pasaje care circulă de la o casă la alta? Se zvoneşte chiar că între Hanul lui Manuc, Biserica Domnească şi Curtea Veche există unul pe o lungime de circa 300 de metri, care era folosit de domnitori în cazul invaziilor. Știai?