Aseară, după o organizare în regim de urgență, cu ajutorul acelorași oameni cu care am filmat clipul, am reușit să adunăm o mână considerabilă de oameni de teapa noastră, într-un anume loc.

Totul a crescut logic, de la prima bere servită, la prima lansare oficială.

Povestea e simplă, am mai spus-o, o repet. Eu și Maga am început joaca-n muzică de la o bere, de la o părere și de la o chimie ce se duce pe parcursul celor 2 ani de când ne-am înhăitat.

Am ajuns la o primă înregistrare, o piesă lansată-n eter dintr-un moft ce nu ține de ținte comerciale ci mai degrabă de a fi mulțumit cu ceea ce faci și ceea ce te reprezintă. Copilul din Mine e primul track, iar acum e și pe video. După ce am trecut prin mai multe scenarii, planuri mărețe, bugete, ne-am dat seama că, de fapt, treaba se va construi ușor, cu oameni ca noi. Prima ademenire în cadrul noului proiect s-a semnat de către Florin Dobre. Ne-a ajutat, ne ajută și, cred, o va mai face în continuare.

Am atras PEGAS-ul în combinație, dornici de a promova un brand românesc apus, reconectat la viață de oameni implicați. Ideea scenariului a venit de la Pif și Maga care, din plictiseală pe drumurile patriei, au ajuns la concluzia că cel mai bine e să tragem. Frumos, simplu. Să profităm de ce ne oferă țara gratis pe vreme frumoasă. S-a filmat în mai multe zile, de-alungul unor 2 luni. Finalul s-a filmat pe acoperișul aceleiași camere de unde a plecat totul, ca să închidem cercul frumos, sub un apus senzațional.

PIF a redat exact ce am vrut noi: o experiență nouă, un video simplu, un Huckleberry Finn de anii 2000, nu pe plută ci pe biciclete.  Corbeanca, Băneasa, Transfăgărășan, Parcul Izvor, etajul 12. Astea au fost locațiile. Iar Pif a reușit.

Crețu, omu care, așa cum am zis aseară, ar trebui copiat/multiplicat și vândut ca auru’, este omulețu’ care ne-a descurcat în niște momente cheie. Să te duci tu la 8 dimineața cu materialu’ ca să-l tivești e mare lucru.

Machiajul și aranjarea decorului pentru lansare a fost opera Ancăi. Bună operă.

Startul serii trecute a fost semnat de Dan Badea, un prieten mai vechi care a reușit să ne introducă în atmosfera trecutului, având un mare efect: a nenorocit gheața, s-a plimbat cu ratraku pe pârtia proaspătă și ne-a lăsat la înălțime.

De încălzirea invitaților s-au ocupat URSUS prin Mercury360 și TAZOVSKI & Shark prin OxygenePR. Mulțumim!

A fost o seară frumoasă, plină și savuroasă: familie, prieteni, amici și puțini curioși. De muzică s-a ocupat prietenul Paul, pe care-l știu de pe vremea Hollyday Beach-ului, cu care am răpus zeci de nopți la rând. S-a stat fix cât a trebuit, s-a dansat în cerc, cât și-n afara lui. Am făcut trafic cu casete (marfă pe sub mână via Lucia). Ca pe vremuri.

Mă întorc la titlu și mă repet: mulțumesc celor prezenți. Ne-am bătut cu multe alte evenimente, dar n-a contat. Mulțumim și celor care au avut în intenție să vină dar n-au reușit. Bine, le mulțumesc și celor care n-au vrut să vină (că poate n-au primit invitația) s-au nu ne plac.

Copilu din noi e bine.