Sunt deja de peste o săptămână pe tărâm francez și cred că am început să zâmbesc în franceză.

Zâmbesc la tot pasu’ și mi se zâmbește înapoi. Mi-ar face plăcere să cred că zâmbesc, totuși, bilingv.

Da’ ce merde fac când vin acasă? Dacă în țară nu mă mai înțeleg ăștia și nu-mi mai zâmbesc înapoi?!?