Hua-Hin, Thailand

Delicat ca un caolin, Hua-Hin, Hua-Hin,
Fin nisipul cel mai fin, Hua-Hin, Hua-Hin,
Vrăjește cu-n gest felin, Hua-Hin, Hua-Hin,
Sincer, cred c-am să mai vin, sincer, cred c-am să mai vin..

Ca să fie bine, dă play pe fundal melodiei din link.

Acu revenim?

Bun!

Hua-Hin, capitala districtului Prachuap Khiri Khan

E al 8-lea district iar orășelul/plajă actual resort, cumva, fu construit prin anii 1834 de fermieri. Un jupân pe numele său Prince Purachatra, șef pe CFR-ul local, aduce calea ferată în zonă prin anii în 1921. Așa tare îi plăcu încât trântește nite vilișoare-n zonă, privește malurile peninsulei scăldate-n minisoarele de dimineață, umflă pieptul de aer curat și mai cere o cafea. Ba un ceai. Ba nu, chiar o cafea. La rându-i, Regele Prajadhipok (Rama VII), se îndrăgostește de zonă și își construiește palatul de vară.

Klai Kang Won – departe de griji

Cu nickname-ul ăsta (sau poreclă, al doilea nume-n buletin, ce-o fi) Hua-Hinul convinge Alteța Sa  Bhumibol Adulyadej încât acesta locuiește preț de 2 ani aici. Se întoarce din pricina sănătății precare la Bangkok, dar, din sursele noastre în momentul de față ne este vecin. Noi stăm la Amari Hotel, eu beau un cafei pe terasă, Alteța Sa regală este oleacă mai încolo, în palatele Sale.

Meteo

Vremea este stabilă în zonă, cam tot timpul anului, cu temperaturi ce balează între cald și foarte cald. Avem parte de dușuri zilnice la hotel, dacă nu și afară. Arde și foarte arde între decembrie și aprilie, iar de când începe musonul, mai începe să cam toarne. Masiv, plouă de prin septembrie până în decembrie. Acum sunt 34 de grade. Să vă pun o întrebare-cheie întocmai ca Busu?

Știți de ce are vipera corn? Că n-a găsit chiflă.

Daily Fun. 

Nu știu dacă am nimerit noi bine, dar plaja zilele astea a fost cam goală, singurele ore mai aglomerate fiind după masa de prânz. E obligatoriu să treci și să vizitezi templul Khao Takiab, deși, nu e singurul templu din zonă. Însă muntele pe care e construit e arhicunoscut sub numele de Monkey Mountain. Străjerii iși fac veacul pe aici, cerșesc mâncare, te-njură și aproape că dau să te muște dacă sunt deranjați. Își mai fac câte-un selfie cu turiștii, în rest, zac la soare.

La baza muntelui găsești terase și terăsici, mâncare mișto, super proaspătă, și, inevitabile fructe de mare. Prețuri mai mari ca în night-market, dar, totuși, dai un ban dar stai pe plajă.

Night Market.

După cum îi spune și numele e un târg, piață, iarmaroc, bâlci, unde găsești ce vrei și ce nu vrei. Ideea e să ai cash la tine, să te convingi singur în a negocia și să halești de-acolo. Totul e mai ieftin. Dacă un mango&sticky rice e 100 de baht în Cicada market, aici e 50. Ai vreme de pește, fructe de mare, supe și masaj, până adânc tâziu în noapte. Dar nu trecut în altă zi, adică, spre 12 maxim. Știi cât e un Singha la 330? 40 de baht. ori 0.13.  5,2 ron.

Amari HuaHin.

Stăm la un resort de 5 stel, unde cazarea vine la 3078 baht pentru 2 persoane vreme de 3 zile. Adică 400 ron. Convingător?

Ținând cont că Hua-Hin e la 3 ore de Bangkok (e drept, depinzând rău de tot de trafic) aș zice că e o locație demnă de vizitat. Măcar de bifat, dacă nu de un really must-have.

#insthailand este un trip organizat împreună cu T.A.T Balkans și Băneasa Shopping City. Packed by Valigeria.ro.