UPDATE:
S-a strigat linie, iar cadoul meu de se duce la comentariul cu numărul 17. Adică..
Felicitări și Meeerry Christmas!!!
Am auzit sintagma asta de nușcâte ori.
Drept îi, e frumos să faci cadouri, da’ și mai bine i să primești. Iar legat de emoție, m-a bușit râsul gândindu-mă la emoția pe care o am că sun, din nou, pe ultima 100 de metri. Nu știu cum fac, dar deși ăștia bagă ”emoția-n tine” de prin octombrie, iar pomu de Crăciun e instalat înainte de solstițiu de iarnă, umblatu’ după ceva pentru cei dragi tot pe ultima zi din săptămâna respectivă îmi iese.
De data asta alții s-au gândit din timp la mine, iar eu mă gândesc la alții. Am un cadou în valoare de 400 de lei pe care poți să ți-l alegi singurică sau singurel din magazinele LoSpaccio, dacă-mi răspunzi la o întrebare: pe tine când te-apucă emoțiile grăbitului la cumpărături?
Răspunde-mi până vineri și te fac oleacă mai mulțumit.
p.s. până și articolul ăsta vine cu o zi în întărziere.. #pentrucăautomobile
Pe mine ma apuca emotiile grabitului la cumparaturi exact atunci cand nu stiu ce cadou sa fac, si taman deseara trebuie sa-l ofer.
deci știi la ce mă refer.
Lista e deja facuta, in cap, de vreo 2 saptamani, dar o tot aman gen “ hai ca mai am un pic de timp saptamana viitoare vine mosu“ si cu vreo 4 zile inainte ca asta o consider deja pierduta am asa un nod in stomac si clar de maine o sa incep sa alerg :))
Deci din cauza ta e traficul înfricoșător, da?! :))
Cand cumpar CADOUL perfect si aflu ca respectivul si-a cumparat cadoul in cauza SINGUR, IN ZIUA ACEEA!! Pe langa nervi si stres, imi ramane foarte putin timp sa gasesc un inlocuitor si alerg de nebuna prin malluri…
#truestory.
d-aia cred că e bine să pui mâna pe ceva unisex, zic 😉 #dacae, să rămână la tine 🙂
Nu ma apuca emoțiile ca ma apuc sa fac cumpăraturi de la începutul anului pentru Crăciun… Cum se iveste ocazia si găsesc Inspirația! As vrea sa primesc cadoul tau ca sa am un motiv sa vin in România… Si de asemenea, as vrea sa vad site-ul asta, ca atunci când am apăsat pe link am primit mesajul: Fuckin’ ooops! Mai baga o fisă! LOL
gata, le-am băgat io fisa. 😉 tăt fbu-i viața!
Emotiile grabitului la cumparaturi sunt departe de mine. Ca si castigarea oricarui concurs de genul. Asa ca nu voi comenta articolul. 🙂
mă bucur că n-ai comentat. Nici eu nu te salut! Bună ziua.. 🙂
La un moment dat tre sa facem o poza impreuna, moment cand voi aduce si carnetul meu de note din liceu, unde in ultimele pagini (mentiuni) e semnatura ta de pe vremea Ca$$aLoco 🙂
well treaba asta clar tre’ făcută 😉 mulțam fain!
In general, ma apuca alergatul dupa cadouri cu o zi inainte de Craciun si deci,si panica e pe masura,nu mai zic de nervii provocati de aglomeratia specifica… dar anul asta panica ssa instalat deja, ca fiica-mea nu se poate hotari ce sa-i ceara Mosului!! Si reclamele la ‘nspe mii de jucarii nu ajuta deloc,in fiecare zi alege altceva :)) asa-mi trebuie daca m-a mancat sa-i zic despre Mosul de pe-acum!!
Vezi ca nu mer’e linku’ catre Lo Spaccio! (se pune ca am comentat?)
Se pune domnucule. Am rezolvat, mulțam 😉
pe mine ma apuca amocu’ cand vine vorba de mine. pt fii-mea sunt demult acontate, si mai ramane asa una-alta spre 24 dec. la soatza, iar e ok, ca tot negociem, si vedem daca ne da cu virgula, si iar negociem, si iesim la timp bine, ca na, ea dicteaza, iar eu… “las’ ca-ti iei tu ceva!” sau “las’ ca vad eu pe net…” sau “cum dracu de s-au scumpit tocmai acum? nu-mi mai iau nimic!”. Si ma trezesc in ziua de 24, de cele mai multe ori, in oraselul meu de provincie, la o aruncatura de bat de capitala, ca-mi iau o pereche de ciorapi chinezesti, sau manusi, plus o bere la promotie asa ca sa dea bine in ochii fii-mii ca io-s barbatu’! sincer, ca… cam asa e 😉
🙂
In ziua de 24 se intampla marile minuni..atunci sunt cea mai inspirata si mai plina de bani.
🙂 joci și la loto pe 24?
Deja sunt in zona emotionala dat fiind ca am facut niste comenzi online, ca o fata constiincioasa si sunt in intarziere grav…….de peste Ocean. Ma tot uite la pachet si vad tot felul de comentarii legate de transit&shit, not funny…….
Se pare ca nu ma invat minte si inca sper sa pot sa le ofer apropiatilor mult ravnitele cadouri, dar anul trecut au venit dupa…………sac……a fost cam fara artificii 🙂
haha, priority mail. Da, știu, e mai scump decât pachetu-n sine 🙂
Pe mine ma apuca de obicei, in ultima zi posibila :)) Culmea e ca pana acum, am gasit intotdeauna ceva fain chiar si in ultima zi. Probabil sunt mai inspirat sub presiune. :))
Se zice ca ardelenii sunt mai lenti? Eu am facut deja cumparaturile. Cam de vreo 3 zile. Emotiile o sa le am intre craciun si revelion cand o sa imi petrec o zi din concediu la rand la casa de la supermarket. Ca oi fi eu rapid da nu sunt toti la fel. 😉
Sa vezi emoţie ce m-a apucat când eram într-un hipermarket, pe la începutul lunii, şi într-un moment de neatenţie, borseta cu acte şi bani nu mai era în spaţiul ăla de ţinut copiii, de la cărucior. Am recuperat totul, ca aveau camere de supraveghere, dar emoţia tot a existat.
Nu-ti doresc sa treci prin situaţia asta. Colinde în surdină, spiritul sărbătorilor, iar tu sa fii transpirat tot că trebuie sa stai să alergi dupa hoţ. Dar acum mi se pare semi amuzant. Până la urmă that’s the spirit. Am recuperat tot. Deci Moşu există.
Pe mine ma napadesc emotiile atunci cand decoleaza avionul si am cateva momente singura, cu mine… abia atunci realizez ca vine Craciunul si voi fi din nou acasa. Shopping-ul de sarbatori il fac foarte pragmatic: online. Cumpar mai multe decat trebuie stiind ca am 30 zile sa returnez ce nu place. Iar cand sunt in lispa totala de inspiratie pentru cadouri apelez la cumparatul unei sticle de vin bun. 😉 Sarbatori fericite!
pfuai. deci aman cumpararea cadourilor de Craciun de vreo o saptamana deja. desi stiu ce si cui tre’ sa cumpar… deci am o saptamana foarte incarcata… si stiam asta de saptamana trecuta.
deci, da. vineri dimineata intru in trepidatii, pana duminica m-am rezolvat 😀
Ma apuca emotiile grabitului la cumparaturi dupa ce primesc salariul…pentru munca depusa in folosul comunitatii…
Publicul: – Comentezi?
Eu: – Nu, nu comentez.
La Lo Spaccio n-au vinuri, nu?!
nu prea..
Anul asta, am inceput “emotia bla bla” facandu-mi mie un cadou. Si apoi inca unul… si fiindca redecorez… am plusat iar, tot spre mine.
Pana cand am fost delegata sa-i iau cadou unei prietene – ziua ei a fost acum in Decembrie. Am luat-o pe sus, si-apoi in mall, am luat la rand toate magazinele de haine, bijuterii, shoes – aia nu, aia nu, aia nu, ca de ce sa cheltui pe prostii. Pana cand a obosit si a zis ca a vazut un varf de brad si pe acela il vrea. Am ajuns intr-un magazinas ascuns la demisol, si acolo… am gasit cel mai frumos Mos Craciun pe care l-am vazut vreodata. Cand l-a vazut, mi-a spus ca seamana cu tatal ei, cand se deghiza de Sarbatori, pe vremea cand petreceau toti impreuna Craciunul.
Seemed legit 🙂 i l-am cumparat cadou. Si acela a fost primul moment in care am prins “emotia”, tocmai pentru ca anul asta nici eu, si nici ea, nu vom fi impreuna cu familia. Nici cea legata de copilarie, nici una noua.
Ma apuca emotiile exact cu o zi inainte de salar, parca atunci ma impinge “michiduta sa cheltui” insa nu am ce iar cand ii am nu mai am chef.
Pe mine nu prea ma apuca plecatul dupa cadouri… Eu sunt pe principiul “Nu lasa pe maine ce poti face astazi, lasa pe poimaine ca poate nu mai trebuie facut”. Si daca totusi ma apuc… Gasesc eu ceva interesant in drum spre “beneficiar”…
Ma apuca emotiile exact in ziua respectiva, de multe ori cu o ora inainte.
Pe mine una ma apuca mereu chiar in ultima zi. Sunt omul momentului, cum s-ar spune. Nu este din cauza ca as fi prea delasatoare, sau dezinteresata de subiect, insa nu am timpul efectiv pentru a colinda magazinele saptamani la rand. Asa ca in ultima zi, premergatoare sarbatorilor imi beau frumos bautura energizanta, ma inarmez cu rabdare si o punga zdravana de caramele la care sa rontai in timp ce stau la cozi infernale si ma arunc in valtoarea cumparaturilor last-minute. De foarte mult am chiar noroc sa gasesc lucruri la jumatate de pret, asa ca nu pot sa-mi tradez obiceiurile nici anul acesta.
Eu am o mare problema cu aceste sarbatori. Sunt mereu in contratimp, ca dovada si faptul ca acest post il scriu exact in ultima zi, in speranta sa ma pot califica in concurs. Ca idee fac cumparaturi exact in ultimul moment, minut, secunda. Eu sunt cea care alearga, se impiedica, da pe jos, imprastie conserve asezate in piramida prin supermarket in goana dupa cadoul perfect. So, sue me! I’m always late, but I get my job done at the end. 😛