Iar când ești prost, rănești.

Oficial declar că uneori sunt prost. Nu o spun doar ca să mă scuz în fața altora, ci pentru că după ce am realizat că sunt prost, am dormit la fel precum cum sunt și m-am uitat cu jenă în oglindă a doua zi dimineață.

De ce sunt prost?

Pentru că am acționat de multe ori apucat, fără să gândesc. Din motive superficiale, nereușind să aflu detalii, ignorând substanța și macerându-mă pelicular în timp scurt. Am greșit, iar asta m-a amărât zile multe după. Și am rănit oameni pe care, n-ar fi trebuit. Am sărit calu’. Cam tare..

E o pledoarie pentru mine. Nu mai fi, boule, orgolios!