Zilele trecute AutoItalia mi-a aranjat o intalnire speciala. M-a pus sa o scot in oras pe Giulietta, iar eu baiat dragut am acceptat blind date-ul.
Nu stiam sigur ce urma sa fac cu “phepushea”. Am tot rumegat eu tacut pana cand m-am hotarat: o duc pe la Bistrita, ca drumul ne va purta prin padurea Bogatii. Chinezu “soptise” de ceva vreme cum ca e de-o nonsalanta extrema in “negocierea virajelor și a alergatului în curbe“.
Vine ziua de vineri si ajungem sa ne cunoastem. Ne-am privit, ne-am aranjat, iar dupa ce ne-am prezentat reciproc am dat o raita rapida prin capitala. Ca sa ne cunoastem mai bine inainte de drumul lung.
“no bamanos Ilie”
Giulietta fuge mai abitir ca ochii unui barbat dupa un bust de blonda. Fuge repede si temeinic de indata ce calci pedala. Cei 235 de cai nu se lasa asteptati, iar daca ai nitica rabdare si pornesti Dinamic-ul, blonda roscata rastoarna situatia si te calareste ea pe tine.
Am scos un timp record intre Bucuresti si Rupea-city de 2h si 45 de minute, evident conducand numai in limitele legale :D. Drumul gol, soseaua lina / Numa’ fain pentru masina…
Giulietta gafaia ca o tornada. Cand scancea, cand se-mbufna, in momentele de impacare bombanitul motorului sunandu-mi a “femeie casnica”.
Sa nu credeti ca e perfecta. Giuliettei ii scartaie butoanele de pe volan. Nu are un radio receptor de bun simt, astfel incat nu te poti bucura de multe triluri pe parcursul “discutiei”. Sistemul Blue & Me n-a fost pe intelesul meu decat spre final, asa ca a trebuit sa ascultam impreuna fie Romania Actualitati, fie Radio Trinitas.
Insa Giulietta revine cu plusuri atunci cand nu te astepti. Vorbeste frumos cand e intrebata si tace cand trebuie. Primul lucru pe care l-am facut in orasul de bastina a fost sa ii fac un dus. N-o puteam purta asa, necoafata. Apoi ne-am aratat caii naravasi pe bulevard, pe la cafenelele de “fite” din urbea bistriteana si am plecat la studio. Mamei i-a placut. A zis: mda, frumoasa italianca!
A doua zi am reluat drumul spre capitala. De data asta mai alene, ca doi “indragostiti” prin parc. Harjoneala de peste ziua de sambata imi fu de-ajuns, mai ales ca s-a rezumat cu un consum de 14 litri la suta. Cam mult, nu? Totusi la OMV mi s-a reconfirmat faptul ca am o insotitoare frumoasa. Cum? Ai observat ce ocheade iti arunca angajatii atunci cand apari cu ceva frumos la brat? Cum se ofera sa iti toarne-n “pahar” cand esti cu o frumusete la “bar”? Ei bine, asa am patit si eu. Am platit si am plecat in tromba. Ne-am grabit spre Sighisoara, pentru ca banuiam ca i-ar face placere sa ii prezint cetatea. Iar cetatii Giulietta.
Am supus-o unui “shooting” ce mi-a placut mai mult mie decat dansei. Am strecurat-o printre cotloanele medievale si ne-am lasat scaldati de razele soarelui si privirile curiosilor.
Multumesc Autoitaliei pentru momentele Kodak. Alfa Romeo Giulietta e o masina masculina (dupa mine), demna de un suflet tanar ce vrea sa fie etichetat ca fiind “altfel”. Nu e o masina “regular”. Ea e puritatea, isn’t it?!
Super faine pozele. Pacat ca nu facusi si cateva la interior.
Si mai stim din alte surse ca ai dus-o si la film la cinemapro intr-o duminica 😀
de film n-am mai zis nimic. I s-a parut o porcarie!
Dupa o plimbare asa frumoasa a putut suporta un film prost 😀
UAU vine de la Wooooow ?
cre’ ca.. Sa intrebam autoitalia, zic!
🙂 n’am vrut sa mai lasam loc de interpretari!
Pe langa faptul ca nu mai vorbesc cu tine niciodata!
Tin sa remarc: As putea sa jur ca pozele le-ai furat de pe site de la ei ;))
Cred ca ar Giulietta ar fi o amanta foarte buna la 530xd sau la un A6 Quatro! Eu unu mi-as insela masina cu ea!